RESPIRATIA PERETELUI

Conceptul EIOS prevede separarea mediului cald de mediul rece printr-o izolatie termica nepermisiva. Peretele structura este mentinut intr-un singur mediu (rece sau cald), iar la aplicarea unei diferente de temperaturi, peretele se usuca unidirectional (numai la int. sau ext.). Paradoxal, desi EIOS este o termoizolatie nepermisiva, peretele respira mult mai bine prin eliminarea barierelor de apa/aer/vapori. 

Orice perete anvelopa este supus fenomenului de ”respiratie”, care in mod normal trebuie sa fie absorbtia si cedarea umiditatii. Conform conceptului actual de alcatuire a peretilor, respiratia peretelui este data de fluxul de aer/vapori de la cald la rece pe tot intervalul de la interior la exterior. Vaporii calzi care difuzeaza in zona rece condenseaza inevitabil. 

Obiectivul principal spre care s-a pornit in elaborarea tehnologiei EIOS, dupa cum am subliniat, este eliminarea condensului, fenomen inevitabil in sistemele de pereti permeabili, asociati cu izolatii termice permeabile.
In general, orice structura este permeabila la difuzia vaporilor, fenomen care apare odata cu diferentele de presiune intre vaporii calzi si vaporii reci, la care se adauga fluxul de aer de la rece la cald datorat neetanseitatii.
Structurile de tip cavitate, perete sau acoperis, au doua dezavantaje majore:
  • neetanseitate mare, permitand un flux de aer abundent de la rece la cald si transfer de vapori de la cald la rece;
  • sunt structuri din materiale sensibile la umezire, care odata cu formarea condensului si absorbtia apei dezvolta mucegaiuri si sunt supuse degradarii accelerate.
Etansarea structurii este imbunatatita prin aplicarea de folii sau membrane care incearca si reducerea condensului sau efectelor acestuia. 
Contracararea degradarii se face prin folosirea de materiale mai scumpe si tratate cu substante neecologice.
Alcatuirea oricarei structuri are la baza mult vehiculata sintagma ”peretele trebuie sa respire”. Aceasta sintacma in principal justifica neputinta intelegirii fenomenelor si este folosita pentru definirea generica a multitudinii de fenomene ascunse (nepercepute de simturile umane) care se petrec intr-un perete anvelopa. 
In principal, ”respiratia” nu este un termen gresit. Orice perete poate absorbi umiditate, care apoi este cedata prin evaporare. Asadar, respiratia peretelui este un fenomen benefic, care trebuie incurajat. Atunci, unde este greseala, care sunt fenomenele nepercepute si neintelese pana la ora acuala, care duc la apatitia atator probleme?
Greseala este faptul ca ”respiratia” peretelui se face de la cald la rece, pe tot parcursul transferului de vapori. Teoretic, pana la aparitia Principiului Evitarii Condensului, peretele si izolatia termica sunt supuse aceluiasi regim de permeabilitate si ”respiratie”. Aici apare marea greseala a peretilor anvelopa, care in principal trebuie sa formeze o separare intre cald si rece: separarea temperaturilor, nu si separarea vaporilor calzi de zona rece. Asadar, Principiul Evitarii Condensului este veriga lipsa in functionarea corecta a oricarui perete termoizolator.
Dezvoltarea solutiei gresite de respiratie de la cald la rece a dus la adoptarea diverselor solutii, care de fapt impiedica respiratia, cum sunt: bariera de vapori aplicata in zona calda (singura solutie benefica in reducerea condensului), bariera de apa (permeabila la vapori) aplicata la exterior in spatele izolatiei, drenajul apei din condens, ventilatia intre perete si izolatia termica care reduce sau face inutila izolatia.
Greseala in forma agravata o reprezinta bariera de vapori aplicata pe astereala sarpantei, numita ”folie anticondens”. Aceasta denumire este o mare dezinformare prin faptul ca publicul larg percepe aplicarea acestei bariere de vapori ca fiind impotriva formarii condensului. In fapt, aceasta folie devine suprafata de condens pentru vaporii calzi la orice scadere de temperatura in exterior, inclusiv dimineata, cand in natura apare roua. Practic, ”folia anticondens” descarca (condenseaza) ultimii vapori care au strabatut sarpanta din interior spre exterior, la orice scadere a temperaturii. 
Solutia corecta este data de aplicarea Principiului Evitarii Condensului, adica separarea vaporilor calzi de mediul rece, intr-o izolatie termica impermeabila la vapori. 
Aplicarea izolatiei termice nepermeabila la vapori la exteriorul (sau interiorul) unui perete anvelopa realizeaza separarea mediului cald de mediul rece in conditiile evitarii condensului si deci mentinerea peretelui intr-un singur mediu. 
Peretele permeabil (respirabil) mentinut in mediul cald nu doar ca nu indeplineste conditiile punctului de roua sau suprasaturatie a vaporilor, dar se si usuca rapid prin fenomenul de uscare unidirectionala. 

Peretele EIOS nu necesita niciun fel de membrana, bariera de apa/aer/vapori sau folie de orice natura. Toate functiile de etansare, anticondens si izolatie termica sunt preluate magistral de sistemele nepermisive din clasa EIOS.
Transpunerea in practica a conceptului de evitare a condensului presupune conceperea peretelui anvelopa ca fiind alctuit din doua elemente distincte:
Prin conceperea separata a celor doua elemente avand configuratii si functionalitati total diferite se realizeaza o structura mai bine ventilata intr-un singur mediu, si o izolatie hidro-termica cu eficienta extinsa.
Asadar, paradoxal, peretele EIOS respira mult mai bine decat orice alta alcatuire de perete, prin eliminarea foliilor, membranelor si in general a grijii proectantului, constructorului si beneficiarului fata de etanseitatea structurii peretelui.
Peretele in sine primeste doar rolul structural de rezistenta fara rol de etansare, bariera de apa/aer/vpori si izolatie termica. Astfel, peretele se va usca unidirectional la interior, cu precadere la aplicarea diferentelor de temperatura interior-exterior.
Izolatia termica preia rolul de bariera de apa/aer/vapori si bariera termica, realizand eliminarea condensului prin mentinerea puntului de roua in izolatia termica fara transfer de vapori calzi in zone reci. Totodata, peretele structural si incinta sunt complet ferite de actiunile mediului exterior cum ar fii: apa pluviala impinsa de vant, noxe si agenti chimici, ger sau canicula. 
 


LA INCEPUTUL PAGINII